News Flash:

Traditii si superstitii de Dragobete

24 Februarie 2016
527 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6478 RON (-0.0072)
USD: 4.0820 RON (-0.0247)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
dragobete 2
Pe 24 februarie, ziua in care Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.

Sarbatoarea este specifica zonei de sud a tarii (Oltenia, Muntenia si partial Dobrogea). Obiceiul are o traditie milenara si marcheaza inceputul primaverii, renasterea naturii, a dragostei, a apropierii. Tanar chipes si navalnic, Dragobetele este petitorul pasarilor care, la sfarsit de februarie, incep sa isi caute perechea si sa isi cante iubirea.   In unele legende, Dragobetele era fiul Babei Dochia, in alte traditii apuse, din vremea dacilor, tanarul era un zeu al dragostei, scrie adevarul.ro. Pe vremuri, sustin specialistii in Etnografie, aceasta sarbatoare nu era prezenta in toate regiunile tarii. Potrivit atestarilor, ea era cunoscuta in zona de sud a Romaniei si este una dintre sarbatorile ce prevesteste inceputul primaverii. Romanii numeau sarbatoarea Dragobetelui si "Logodna pasarilor", deoarece in aceasta zi pasarile se imperecheau si isi faceau cuib. In lumea satelor, aceasta presupusa logodna a pasarilor a fost adoptata simbolic de catre oameni. Se credea ca pasarile neimperecheate in aceasta zi ramaneau stinghere pana la Dragobetele din anul viitor, ceea ce era valabil si in lumea oamenilor, noteaza profesorul Ion Ghinoiu in lucrara “Sarbatorile la romani”. Se aduna flori de primavara Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu petitor si ca un nas ce oficia in cer, la inceputul primaverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor romanii au transformat Dragobetele, acesta ajungand sa fie considerat “zanul dragostei”, zeitate ce ii ocroteste si le poarta noroc indragostitilor. A devenit protectorul iubirii celor care se intalnesc in ziua de Dragobete, iubire care tine tot anul, precum cea a pasarilor ce “se logodesc” in aceasta zi. In dimineata zilei de 24 februarie, pe vremea bunicilor, tinerii ieseau din sat la padure, faceau o hora, se sarutau si se stringeau in brate. Fetele adunau flori de primavara pe care le foloseau pentru descantecele de dragoste. Viorelele si tamaioarele erau pastrate pana la Sanziene, pe 24 iunie, cand erau aruncate pe o apa curgatoare. Exista credinta ca cele care nu faceau acest lucru, ramaneau nelogodite. Pretutindeni se auzea zicala: "Dragobetele saruta fetele!". Din zapada netopita pana la Dragobete, fetele si nevestele tinere isi faceau rezerve de apa cu care se spalau in anumite zile ale anului, pentru pastrarea frumusetii. Dragobetele trebuia tinut cu orice pret: daca nu se facea cumva Dragobetele, se credea ca tinerii nu se vor indragosti in anul care urma. Sarut in vazul tuturor In Mehedinti,  spun specialistii in folclor, exista obiceiul numit “zburatorit”, potrivit caruia, la pranz, fetele se intorceau in fuga spre sat. Fiecare flacau urmarea fata care ii era draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata il placea, goana se sfarsea cu un sarut in vazul tuturor. “Acest sarut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel putin un an de zile. Nu de putine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevarate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunti se mai pregatesc pentru toamna”, spun specialistii in Etnografie si Folclor de la Muzeul Dunarii de Jos din Calarasi. In  zona Ardealului, de exemplu, Dragobetelui ii corespunde sarbatoarea Popelnicului. Tinerele merg sa culeaga planta omonima, cu ale carei frunze isi spala parul. Popelnicul se culege dupa un ritual prestabilit: fetele merg pe ascuns, nespalate si nemancate, inca de la sfarsitul noptii. Ele lasa ca ofranda paine si oua sau paine cu sare si culeg planta. Tinerii fac hore in camp si, daca vremea este frumoasa, merg sa culeaga ghiocei. Incepe noul an agricol si iese ursul din barlog In vechile calendare, explica etnologul Doina Isfanoni, cercetator stiintific la Muzeul satului din Capitala, luna februarie era considerata ultima de iarna, iar ziua de 24, numita si „cap de primavara”, marca inceputul anului agricol si iesirea ursului din barlog. Prin cateva obiceiuri se anunta sfarsitul iernii si reinnoirea timpului. La 24 februarie se sarbatoreste si Dragobetele, considerat sarbatoarea iubirii, o traditie cu radacini in istoria tracilor. Aceasta zi si-a pastrat simbolistica si in zilele noastre, devenind sarbatoarea romaneasca a dragostei. Incepand cu 24 februarie, pana dupa „zilele babelor”, asistam la practicarea mai multor ritualuri. „Sarbatoarea este puternic legata de pragul trecerii dintr-un anotimp in celalalt. Prin obiceiurile si practicile caracteristice acestei zile, Dragobetele atrage in special tinerii. In credinta populara, Dragobetele este feciorul Babei Dochia. El reprezinta un element pozitiv in relatia cu negativul simbolizat de Dochia. Ea reprezinta timpul care a imbatranit si trebuie sa moara. Este, de asemenea, si un element aflat in neconcordanta cu vremurile noi, cu timpul cel tanar ce asteapta sa renasca. In literatura de specialitate, Dragobetele este comparat cu Eros sau Cupidon, fiind un simbol al iubirii in Panteonul romanesc. Este vesel, iubitor si reprezinta energia, vitalitatea si tineretea”, explica Doina Isfanoni. Cine aude pupaza va fi harnic In credinta populara, pentru 24 februarie, s-au inradacinat o serie de superstitii care sunt pastrate cu sfintenie. De Dragobete nu se lucreaza pentru ca e rau de pocituri si lovituri. Credintele populare referitoare la aceasta sarbatoare sunt numeroasee. Astfel, in popor se spunea ca cei care participa la Dragobete vor fi feriti de boli, si mai ales de febra, si ca Dragobetele ii ajuta pe gospodari sa aiba un an imbelsugat. •    Daca ploua in ziua de Dragobete, primavara va fi lunga si frumoasa; •    Cine va auzi pupaza in ziua de Dragobete, va fi harnic tot anul; •    In aceasta zi, de Dragobete, nu se coase, nu se spala, nu se merge la camp, in schimb se face curatenie pentru ca zilele ce vor urma sa aiba spor in toate; •    Daca pana la Dragobete nu a fost bruma, atunci nici nu va mai fi curand.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

biserica ortodoxa dragobete sarbatoarea
Distribuie:  

Realitatea.net

Yve.ro

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Lifestyle.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0737 (s) | 24 queries | Mysql time :0.013513 (s)