News Flash:

Traditii de Boboteaza

6 Ianuarie 2011
1422 Vizualizari | 0 Comentarii
Boboteaza înseamna pentru români respectarea unor vechi obiceiuri.

O traditie din batrâni spune ca, în noaptea de Boboteaza, fetele care doresc sa se marite trebuie sa-si lege pe degetul inelar un fir rosu de lâna ori matase de care sa înnoade o ramurica de busuioc luata de la preot si sa puna apoi crenguta sub perna, pentru a-si visa ursitul.

În seara din ajun, fetele care doresc sa se marite trebuie sa faca o turta de faina, foarte sarata, sa nu bea apa, ci doar un strop de agheasma, apoi sa manânce turta si sa mearga la culcare. Noaptea, tinerele îsi vor visa ursitul. Mai mult, se spune ca fetele care cad pe gheata în ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita în acel an.

O alta traditie de Boboteaza, la românii din Ungaria, de fapt o practica magica de proorocire a anului, este aflarea rodului, informeaza Agerpres. În noaptea de Boboteaza, se taie crengute din diferiti pomi fructiferi, se pun într-o oala cu apa la temperatura camerei locuite si, dupa modul cum înfrunzesc si înfloresc ramurelele, se apreciaza daca anul va fi bogat sau sarac în fructe.

Ziua de Boboteaza, 6 ianuarie, marcheaza sfârsitul ciclului de sarbatori dedicate Craciunului si Anului Nou, fiind închinata purificarii mediului înconjurator, în special apelor, de forte malefice, în aceasta zi toti românii mergând la biserica pentru a lua apa sfintita, atât de necesara pentru tamaduire si purificare.

De Boboteaza se colinda, se soroceste vremea si belsugul holdelor în urmatorul an, se deschide cerul si vorbesc animalele. În ajunul Bobotezii, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita în dimineata aceea, dupa liturghie. În ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul si enoriasii fac o procesiune pe un lac, râu sau izvor pentru slujba Sfintirii Apelor, iar când începe slujba, vânatorii si padurarii împusca peste ape ca sa alunge duhurile necurate. Daca este destul de frig, se pregateste o cruce de gheata pentru a marca locul slujbei iar la sfârsit preotul arunca în apa o cruce de lemn pe care feciorii satului se reped sa o scoata, chiar daca este ger de crapa pietrele. Se spune ca în ziua aceasta, toate apele pamântului sunt sfintite, motiv pentru care femeile nu spala rufe timp de opt zile, pâna la sfârsitul praznicului.

De Boboteaza, preotii boteaza nu numai apele, ci si oamenii, locuintele si întreaga natura. Aceasta sarbatoare este asociata din vechime cu gerul, însa datina straveche nu tine cont de numarul gradelor. Si daca putini mai respecta aceasta datina, ea nu a fost cu totul uitata. În unele sate, oamenii pregatesc sarbatoarea de Boboteaza prin manifestari specifice, izvorâte din traditiile populare: se colinda, se fac si se prind farmece si descântece, se afla ursitul, se fac proorociri ale timpului si belsugului în noul an. Se spune ca apa sfintita din ziua de Boboteaza are puteri miraculoase, astfel ca nu se strica niciodata si ca apele ramân sfintite timp de doua pâna la sase saptamâni, timp în care gospodinele nu spala rufe în apa curgatoare. Cu apa sfintita se stropesc vitele si nutretul lor, apoi fiecare gospodar bea câte putin pe nemâncate pentru a-si curata si sfinti sufletul. Ca alimente rituale, de Boboteaza sunt specifice piftia si grâul fiert.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.
Distribuie:  

Realitatea.net

Yve.ro

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Lifestyle.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1091 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014239 (s)