News Flash:

Dovada ca animalele sunt inteligente si capabile de empatie

12 Aprilie 2013
1253 Vizualizari | 0 Comentarii
Cat de inteligente sunt animalele? Se pot compara cu oamenii din acest punct de vedere? Desi animalelor le este negata aceasta capacitate, cercetarile recente pun aceasta conceptie sub semnul intrebarii. Si de ce ar fi atat de greu sa acordam si animalelor credit in ceea ce priveste aceasta capacitate?

Unele studii ce au avut in centru necuvantatoarele au scos la iveala niste concluzii uimitoare, demontand astfel preconceptiile in ceea ce priveste capacitatile animalelor. Ayumu, un cimpanzeu mascul tanar, a reprezentat obiectul unui studiu pe aceasta tema, realizat de Universitatea din Kyoto. Rezultatul testului a fost uimitor, declasand cu usurinta memoria umana. Dupa ce a fost familiarizat cu un touch screen, Ayumu a putut sa isi aminteasca o serie intamplatoare de noua numere, de la 1 la 9, selectand ordinea corecta a acestora pe ecran, potrivit The Wall Street Journal.

Acest lucru s-a intamplat desi numerele fusesera aratate pentru o fractiune de secunda, iar apoi fusesera inlocuite cu patrate albe. In acest experiment, Ayumu a depasit performantele unui grup de studenti de la universitate cu o marja destul de mare. Cum poti face un test de inteligenta unui animal? Desi poate suna ca o gluma, este una dintre cele mai dificile intrebari cu care se confrunta stiinta in prezent. In ultimii ani, cercetatorii care s-au ocupat de problema cunoasterii in cazul animalelor au venit cu o serie de solutii ingenioase la aceasta problema.

Aceste descoperiri au inceput sa desfiinteze presupozitia potrivit careia omenirea are un loc unic in Univers din acest punct de vedere, care dateaza din Grecia antica. Ideea lui Aristotel privind existenta unei structuri ierarhice a materiei si a vietii stabileste o ordine in cazul diverselor forme de viata. Conceptul de scala naturae, dezvoltat de neoplatonism si de ganditorii medievali, ii plasa pe oameni cel mai aproape de ingeri. Animalele se aflau undeva mai jos pe aceasta scara, ideea care s-a transmis de-a lungul secolelor fiind ca ele nu au suflet si sunt un fel de "automate".

In secolul XX, psihologul american B.F. Skinner si succesorii sai considerau ca animalele sunt un fel de mecanisme care reactioneaza la stimuli. Animalele ar putea fi capabile sa invete, insa in mod sigur nu gandesc si simt, considerau cei din acest grup. Exista insa multe dovezi care ne arata ca inteligenta animalelor a fost subestimata. Intrebari precum Caracatitele pot sa foloseasca instrumente?, Au cimpanzeii un simt al dreptatii? sau Exista o empatie intre sobolani? ar fi primit, in urma cu cateva zeci de ani, raspunsuri negative, insa acum lucrurile nu mai stau asa.

Experimentele cu animale au fost dezavantajate de atitudinea noastra antropocentrica: le testam adesea in feluri in care ne convine noua, ceea ce este o atitudine subiectiva. Se pare ca oamenii de stiinta au inceput sa schimbe aceasta raportare, ceea ce a generat rezultate inedite:

Inteligenta elefantilor

Oamenii de stiinta considerau ca elefantii nu pot folosi unelte. Cel mult, se credea ca un elefant poate ridica un bat pentru a-l folosi in cazul unei mancarimi de pe spate. In experimente mai vechi, animalelor li se dadea un bat lung, in timp ce mancarea era plasata undeva unde nu puteau ajunge. Scopul era sa se vada in ce masura foloseau batul pentru a se hrani.

Acest experiment a functionat in cazul primatelor, insa elefantii nu s-au atins de bat. Din aceasta cauza, oamenii de stiinta au concluzionat ca elefantii nu au inteles despre ce era vorba. Autorul materialului din The Wall Street Journal propune o analiza din punctul de vedere al animalului: spre deosebire de mana primatelor, organul cu care elefantul apuca un obiect este nasul sau.

Elefantii isi folosesc trompa nu numai pentru a lua mancare cu ea, ci si pentru a adulmeca si a atinge cu ea. Avand simtul mirosului foarte dezvoltat, animalele stiu exact ce au in jurul lor, vazul fiind un simt secundar. Insa in momentul in care elefantul ar apuca un bat, narile sale ar fi blocate. Chiar daca batul s-ar afla aproape de mancare, acesta ar constitui un impediment pentru simturile animalelor. Rezulta de aici ca se impune un alt tip de experiment, care sa tina cont de anatomia si abilitatile elefantilor.

La Gradina Zoologica din Washington s-a realizat un experiment interesant: Kandula, un elefant mascul tanar, a aratat ca problema se poate rezolva daca este pusa asa cum trebuie. Elefantului i s-au agatat niste fructe la inaltime, deasupra locului in care se afla. I s-au dat cateva bete si o cutie patrata rezistenta.

Kandula nu s-a apropiat de bete, insa, dupa o vreme, a inceput sa dea cu piciorul in cutie. A lovit-o de mai multe ori pana cand aceasta a fost adusa de elefant chiar sub fructe. Apoi, Kandula s-a asezat pe cutie cu picioarele din fata, ceea ce i-a permis sa ajunga la mancare cu trompa. S-a dovedit astfel ca un elefant poate folosi unelte daca acestea sunt cele potrivite. Complexitatea experimentului a fost marita dupa ce oamenii de stiinta au plasat cutia respectiva intr-o alta zona a curtii, ferita vederii, astfel incat atunci cand elefantul urma sa se uite la mancare sa isi aduca aminte solutia la care a apelat inainte.

In afara de cateva specii, precum oamenii, maimultele sau delfinii, nu multe animale ar face acest lucru, dar Kandula l-a facut fara a ezita, aducand cutia de la o distanta mare. Un alt experiment cu elefanti, care a esuat in trecut, a fost testul oglinzii: o evaluare a modului in care animalul isi recunoaste propria reflectie. Oamenii de stiinta puneau o oglinda in afara custii elefantului, dar aceasta era mult mai mica decat animalul. Tot ceea ce elefantul putea vedea erau patru picioare in spatele gratiilor. S-a concluzionat ca elefantii nu au constiinta de sine.

Experimentul a fost modificat, punandu-se o oglinda de 2,5 metri in fata animalului, permitandu-i-se sa o simta, sa o poata mirosi si sa priveasca in spatele ei. Stand in fata oglinzii, oamenii de stiinta au observat ca elefantul incerca sa stearga o cruce alba de pe frunte, lucru pe care nu l-ar fi putut face daca nu realiza o conexiune intre imaginea reflectata in oglinda si propriul sau corp.

Recunoasterea faciala in cazul animalelor

O alta preconceptie a speciei umane este ca avem un sistem de recunoastere faciala unic, considerandu-se ca suntem mult mai buni in identificarea fetelor comparativ cu primatele. Acestea au fost testate, insa experimentele s-au facut folosindu-se fete umane.

Specialistii de la Universitatea Emory au repetat experimentul cu cimpanzei, insa au folosit portrete din specia acestor animale. S-a constatat ca cimpanzeii au putut sa detecteze care sunt puii lor. Maimutelor li s-a aratat portretul unei femele si li s-a dat posibilitatea sa aleaga dintre doua alte chipuri, unul dintre acestea fiind puiul ei. Acestea au ales poza cu puiul femelei, pe baza asemanarilor de familie.

Inteligenta caracatitelor

In captivitate, caracatitele recunosc persoanele care au grija de ele si invata sa deschida cutii, sarcina ce cu greu poate fi dusa la capat de copii, de exemplu. Creierul caracatitelor este cel mai mare comparativ cu celelalte nevertebrate, dar explicatia pentru aptitudinile lor uimitoare s-ar putea gasi in alta parte, sistemul nervos central fiind distribuit la nivelul corpului.

Inteligenta cailor

In urma cu un secol, se credea ca un cal german numit Kluger Hans poate sa faca adunari si scaderi. Proprietarul sau i-a cerut sa inmulteasca patru cu trei, iar Hans a lovit cu copita de 12 ori. Psihologul Oskar Pfungst a analizat abilitatile calului, ajungand la concluzia ca succesul acestuia se datora faptului ca stapanul sau cunostea raspunsul intrebarilor, iar cand ajungea la numarul corect, acesta reactiona vizibil, ceea ce il facea pe Hans sa se opreasca. Stapanul isi schimba pozitia sau isi indrepta spatele.

Desi abilitatile sale in cazul matematicii pot sta sub semnul intrebarii, intelegerea limbajului corpului uman de catre animal este uimitoare.

Empatia in cazul animalelor

Desi credem ca suntem singura specie careia ii pasa de binele celorlalti, ne inselam. In salbaticie, maimutele se ajuta una pe alta, aparandu-se de leoparzi sau mangaindu-si semenii care se confrunta cu dureri. Aceste lucruri au fost ignorate de-a lungul secolelor, considerandu-se ca maimultele sunt egoiste.

Generozitatea animalelor nu este valabila numai in cazul primatelor. Un studiu efectuat recent a aratat ca sobolanii aleg sa elibereze un membru al speciei lor care este prins intr-o cursa, chiar daca langa ei este plasata o cutie cu ciocolata. Majoritatea sobolanilor liberi l-au scos mai intai pe cel din cursa si abia apoi s-au infruptat bucurosi din ciocolata, impreuna cu rozatoarea abia eliberata.

Concluzia este ca nu putem face atat de usor speculatii la adresa inteligentei animalelor, mai intai fiind necesara intelegerea acestora, a particularitatilor lor fizice si a modului de interactiune cu oamenii. Dupa cum s-a vazut, experimentele realizate avand la baza toti acesti factori au aratat ca animalele sunt inteligente si dau dovada de empatie.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

inteligente capacitate conceptie aristotel inteligenta elefantilor
Distribuie:  

Realitatea.net

Yve.ro

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Lifestyle.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1378 (s) | 34 queries | Mysql time :0.036916 (s)