News Flash:

Arta contemporana printre gondole

3 Iunie 2011
912 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6669 RON (+0.0011)
USD: 4.0761 RON (+0.0268)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Bienala a 54-a de arta contemporana, creata in 1893, cea mai veche de acest fel din istoria lumii, isi deschide portile la Venetia. Timp de peste un secol, exponatele "contemporane" ale primelor editii au fost innobilate de patina vremii si au intrat demult in patrimoniul clasic.

Poate, peste un alt secol, exponatele de astazi vor deveni piese de referinta, cumparate cu milioane de dolari, de euro, eventual de yeni, renminbi chinezesti sau chiar de ruble, scrie Le Figaro.

Si in arta este loc de globalizare

Anul acesta, la bienala isi expun arta 87 tari, in tot atatea pavilioane nationale. Spre deosebire de obisnuitele targuri, bienala nu-si propune scopuri comerciale, respectiv totul va fi expus, dar nimic vandut.

Deschisa pentru profesionisti de la 1 iunie, iar pentru marele public de la 4 iunie, bienala se prezinta ca un adevarat templu al artelor plastice moderne, dar si ca o punte intre prezentul nostru si maestrii trecutului, din care nu putini si-au purtat pasii in orasul gondolelor.

Respectand aspiratiile sociale, politice, economice si morale ale epocii in care traim, bienala din acest an poarta amprenta globalizarii, valabila si in arta. Extremul Orient este prezent, iar Arabia Saudita are, pentru prima data in istora bienalelor, propriul ei pavilion.

Acolo, vor atrage atentia surorile Raja si Shadia Alem - cea dintai pictorita, cea de a doua scriitoare. Fara indoiala, este un moment de reflectie cu privire la conditia femeii in lumea musulmana.

Din aceeasi zona, isi face prezenta Israelul, tot cu o femeie, artista plastica Sigalit Landau, personalitate iesita din comun, remarcata prin inventivitatea care face ca orice creatie a ei sa fie "altfel" decat ce s-a creat pana acum.

Prilej de intalniri

Dintre pavilioanele europene, se pare ca va iesi in evidenta Franta, prin artistul Christian Boltanski. Autodidact, Boltanski s-a afirmat initial ca pictor, evoluand ulterior in domeniul fotografiei, cinematografului si al literaturii. Numele lui impune respect in intreaga Europa.

In contrast, pavilionul italian il va gazdui pe Vittorio Sgarbi, inamicul artei moderne si al nonconformismului, personalitate de vaza, dar foarte controversata si gata pentru orice disputa in materie de arta.

Globalizarea, dar si evenimentele vor atrage atentia spre pavilionul japonez, unde europenilor poate nu le spune mult numele Tabaimo, tot o femeie, care a uluit publicul nipon punand in valoare contrastele in arta plastica.

Bienala este si un prilej de intalniri, de cunoastere intre oameni, dar si de petreceri in lumea elitelor artistice. Reprezentantii pavilioanelor si-au anuntat, ca sa zic asa, sindrofiile.

Pavilionul Israelului isi va primi oaspetii la Scuola di San Rocco, iar pavilionul irakian la Hotel Metropol. In lumea artelor, politicianismul, patimile nationaliste sau extremiste ies in afara preocuparilor.

Un cadru solemn, in tinuta sport

Ca urmare, marile case de moda, care nu scapa prilejul sa fie prezente la bienala, si-au anuntat fiecare propria seara romantica. Nu vor lipsi paradele de moda.

Fireste, in jurul personalitatilor de renume, va misuna o multime pestrita, fara cartonasul cu inscriptia VIP pe piept, dar dispusa sa consume ceva frugal la un bar, o cafenea sau la micile localuri, foarte active cu asemenea ocazii.

Nonconfiormismul fiind la moda, tinuta nu mai preocupa publicul nici la asemenea ocazii. Daca la primele bienale, fracul era obligatoriu, acum devine inevitabil echipamentul sport. Participantii au de facut drumuri lungi pe jos si de parcurs galerii interminabile. Chiar si doamnele sunt pregatite sa renunte la toc.

Trei panze de Tintoretto

Pentru cine vrea sa aiba ce povesti acasa, dar nu se pricepe in arta, ziarul Le Figaro recomanda sa priveasca yachturile si sa retina numele proprietarilor: colectionarul Roman Abramovici, Paul Allen (nr.2 in Microsoft), colectionarul Jean Pigozzi.

Si mai senzational va fi daca vei povesti acasa ca ai privit cele trei panze Tintoretto originale, aduse de catre directoarea bienaalei, Bice Curiger. Premiera este absoluta: din secolul XVI, cand au fost pictate si pana azi, panzele nu au fost niciodata expuse publicului.

La asemenea extavaganta, necunoscatorii n-au replica. Specialistii insa apreciaza ca expunerea unui mare clasic printre creatiile contemporanilor se constituie ca o punte intre trecut si prezent.

O punte intre prezent si viitor ar fi de preferat, dar n-ar putea-o intrezari nici macar futurologii, dispusi sa ghiceasca mai mult apocalipse decat bienale.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Yve.ro

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Lifestyle.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0957 (s) | 24 queries | Mysql time :0.012024 (s)