Un regim alimentar echilibrat este cu siguranţă drumul cel mai scurt către o viaţă sănătoasă, mai ales atunci cand se încearcă eliminarea surplusului de kilograme.

Odată cu venirea sezonului călduros multe persoane îşi revizuiesc drastic regimul alimentar din dorinţa de a arăta cat mai bine în hăinuţele de vară. Inainte de toate acestea renunţă de tot la ingredientele considerate a fi bogate în calorii, pe primul loc aflandu-se grăsimile, dezavantajate, de ce nu, chiar de numele pe care îl poartă.

Este un pas greșit iar specialiștii avertizează: eliminarea acestor nutrienţi din alimentaţie atrage după sine renunţarea la o serie de beneficii esenţiale organismului.

Pentru început trebuie făcută o distincţie clară între grăsimile bune şi cele dăunătoare. ,,Multe persoane nu cunosc faptul că grăsimile bune, cele nesaturate, sunt o sursă importantă de energie, ajută la absorbţia nutrienţilor, sunt solvenţi pentru vitaminele liposolubile (A, D, E, K), menţin temperatura corpului constantă și în general ajută la menţinerea stării de sănătate.” ne-a declarat dr. Corina Zugravu, specialist nutritie si igiena alimentara.

Grăsimile bune sunt de două tipuri:

MONONESATURATE – cu un rol esenţial în scăderea colesterolului total şi rău (LDL) şi menţinerea colesterolului bun (HDL). Aceste grăsimi se găsesc în uleiurile de rapiţă şi de măsline, nuci, alune, măsline, unt de arahide, avocado.

POLINESATURATE – pot fi preluate din peşte, margarine tartinabile de calitate, ulei de rapiţă, seminţe de in, nuci, migdale, nuci macadamia. O categorie importantă de grăsimi polinesaturate o reprezintă grăsimile esenţiale Omega 3 și Omega 6 care au un rol vital pentru buna funcţionare a organismului. Aceste tipuri de grăsimi nu pot fi sintetizate de organism și de aceea trebuie introduse prin alimentaţie.

Printre grăsimile rele, dăunătoare organismului le putem menţiona pe cele saturate, hidrogenate care se regăsesc în carnea roșie grasă, produsele lactate grase, untul, untura, produsele de patiserie sau de fast food.

Iată un exemplu de meniu echilibrat care oferă organismului nutrienţii necesari și un număr optim de calorii.

Micul dejun poate consta într-un pahar cu lapte degresat şi un bol de cereale integrale

O gustare ideală, poate în jurul orei 11 cand masa de pranz este atat de departe iar energia oferită de micul dejun a scăzut în intensitate, poate fi un sandvich cu margarina tartinabilă şi branză sau o felie de șuncă slabă.

Pranzul, una dintre cele mai importante mese ale zilei poate conţine o friptură din piept de pui și o salată de crudităţi.

Următorul lucru în meniul zilnic ar putea fi o gustare, pentru a te asigura că atunci cand va veni momentul cinei nu vei fi înfometată. Această gustare poate fi un fruct sau un pumn de nuci sau alune.

Ultima masă din zi, cina, ar trebui să fie și cea mai ușoară. Poţi manca un sandviș cu paine integrală, margarină și ton sau o salată cu branză. Important este ca cina să îţi ofere nutrienţii de care organismul are nevoie dar un număr redus de calorii.